Căprioara vânează pe vânător

2 Samuel 2

După ce David este instalat ca Împărat la Hebron peste tribul lui Iuda și după ce Abner îl instalează pe Iș-Boșet, fiul lui Saul, ca împărat peste restul Israelului, are loc o confruntare între cele două tabere la Gabaon. Aici intră în scenă mai proeminent Abner, comandantul armatelor lui Saul, și fiii Țeruiei, Ioab, Abișai și Asael, căpetenii în oastea lui David. Fiii Țeruiei erau nepoții lui David.

Oamenii lui David au avut victorie în fața oamenilor lui Iș-Boșet, iar armata lui Abner a început să se retragă, în frunte cu comandantul ei. În sfârșit s-a întors roata. Cei care zeci de ani îi urmăriseră pe David și oamenii lui acum dădeau bir cu fugiții. Fugarii de ieri devin stăpânii de azi. „Ciocu’ mic, acum noi suntem la putere!” Victoria le dă oamenilor lui David un entuziasm nebun, și în loc să se bucure de biruință, ei nu se mai opresc în a-i urmării pe cei înfrânți.

deer-takes-revenge-on-hunterAsael, cel mai tânăr dintre nepoții lui David își alege prada cea mare – să-l urmărească pe Abner. Biblia spune despre Asael (al cărui nume înseamnă „făcut de Dumnezeu”) că „era iute de picioare, ca o căprioară de câmp” (v. 18). „Căprioara” îl urmărește pe marele războinic „vânător”, pe Abner. Asael avea șanse absolute să îl prindă pe Abner. Era mai tânăr și mai rapid. Abner alerga cu toate armele, pe când Asael nu avea arme, poate doar un arc cu care mai arunca o săgeată. Abner îi spune: „Abate-te la dreapta sau la stânga, pune mâna pe unul din tinerii aceștia, și i-ai armele.” Cu alte cuvinte, „alege-ți un adversar pe măsura ta, sau măcar ia-i armele, să ne putem înfrunta cât de cât cu aceleași arme. Însă Asael, prea sigur pe el, și prea încăpățânat, merge nebunește înainte. De aceea Abner, un om înțelept, își dă seama că deși el este urmărit, avea șanse foarte mari să îl pună la pământ. Era mai experimentat și mai șiret, și avea și o suliță.

„Și Asael n-a vrut să se abată. Atunci Abner l-a lovit în pântece cu capătul de jos al suliței, și sulița i-a ieșit pe dinapoi. A căzut și a murit pe loc.” (2 Samuel 2:23)

(Abner îl lovește cu capătul de jos al suliței, adică „coada suliței” – vezi traducerea GBV – ceea ce înseamnă că nu neapărat vroia să îl omoare, ci doar să îl rănească. Se pare că Asael a venit cu o așa viteză încât coada suliței i s-a înfipt în abdomen și i-a ieșit prin spate. Zel fără înțelepciune.)

Lecții din scurta viață a lui Asael, cel ambițios

  • Când ai o reușită, dăruită de Dumnezeu, nu încerca să te aventurezi prea departe, unde nu mai ai resurse.
  • Când îți alegi țintele, pune-ți ținte înalte, dar nu ambițioase, ci bine calculate, ca să le poți atinge.
  • Când ești pe val, nu încerca să impresionezi pe nimeni dându-te în spectacol.
  • Când ai talente puternice, pe care le folosești cu eficiență, nu te gândi că poți face totul cu ele.
  • Când primești un sfat de la un dușman, nu-l desconsidera; oprește-te și gândește-te bine.
Dumnezeu vrea să ne cunoaștem limitele. Asael nu și-a cunoscut propriile limite. Există și limite de bun simț, pe care, în momentele euforice ale victoriei, oamenii lui David nu le-au mai luat în seamă. „Abner a chemat pe Ioab, și a zis: „Oare mereu are să sfâșie sabia? Nu știi că la sfârșit va fi amar?” (v. 26).

Tu îți cunoști limitele? Ești conștient de limita bunului simț?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s