Harul uimitor și Dumnezeul Vechiului Testament

2 Samuel 7

AMAZING-GRACE1David vrea să facă ceva măreț pentru Domnul, să zidească o casă lui Dumnezeu. Dumnezeu îi răspunde că mai întâi El va zidi o casă lui David, cu alte cuvinte, casa (numele, familia) vor „dăiniui veșnic înaintea” Domnului! Făgăduința este absolut uimitoare și ne învață despre mântuirea oferită în dar. Dumnezeu ne oferă veșnicia nu pentru că am făcut ceva măreț, ci pentru făgăduința Sa plină de har și de putere. Mântuirea nu se bazează pe realizările omenești, ci pe promisiunile lui Dumnezeu.

O altă exprimare a harului găsim și în ce spune Dumnezeu despre urmașul lui David, mai concret Solomon.

„Eu îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu o nuia omenească și cu lovituri omenești, dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum l-am depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta.” (2 Samuel 7:14-15)

Harul lui Dumnezeu ne înfiază. El ne face copiii Lui. Apostolul Ioan exclamă în fața acestui har spunând: „Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Și suntem.” (1 Ioan 3:1) David este privit aici ca „tipologie” pentru Domnul Hristos. Isus este numit „fiul lui David” de 14 ori în Evanghelii. Așa cum Solomon a fost „înfiat” de Dumnezeu nu datorită bunătății lui, ci datorită lui David, la fel noi nu suntem priviți în calitate de copii ai lui Dumnezeu datorită faptelor noastre bune, ci datorită ascultării lui Hristos. Harul nu se depărtează de la noi nu pentru că avem noi un merit ca să îl păstrăm, ci datorită lui Hristos, și legământului care a fost făcut în El cu neamul omenesc. Exemplul lui Saul este dat aici ca să înțelegem că în mod natural noi oamenii nu merităm harul lui Dumnezeu. Dar datorită lui Isus, noi primim harul lui Dumnezeu, și tot datorită Lui (mijlocirea Sa neprihănită) harul Său nu se depărtează de la noi.

Textul acesta spune și despre faptul că necazurile omenești sunt o expresie a harului lui Dumnezeu, care nu ne pedepsește după cât merităm, nu ne oferă pedeapsa după măsura divină, ci doar o „nuia omenească.” „Căci Domnul pedepsește pe cine-l iubește, și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește.” (Evrei 12:6)

Acest har este promis de Dumnezeul Vechiului Testament. El nu se schimbă. A fost, este și va fi plin de îndurare! Dacă citești unele pasaje din Vechiul Testament, uneori îți vine să Îl judeci pe Dumnezeu pentru cruzimea cu care pedepsește pe oameni (vezi Autopsia lui Uza). Însă acele pasaje pot fi înțelese doar după ce L-ai cunoscut pe Dumnezeu ca un Dumnezeu al harului.

Te lăudăm, Doamne, pentru harul pe care Îl avem datorită credincioșiei lui Isus!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s